miercuri, 16 noiembrie 2011

Buna!

Buna!Toti cei care imi vizitati pagina facetiva auziti!Vreau sa va stiu parerea despre pagina mea.Accept tot felul de critici.!

luni, 14 noiembrie 2011

Capitolu 3

 Eu,Jessica singura acasa!
In sfarsit sa terminat prima zis!mi-am zis in gand.Ma indreptam spre casa cu gandul la ce s-a intamplat azi de dimineata.Mergeam singura pe mijlocul strazii,uitanduma in pamant la umbra mea.Din spate am vazut o umbra ce se apropia de mine.Ma-m intors si ia-m dat un pumn in burta.Era Josh asa ca mi-am cerut scuze imediat,
  -Scuze,scuze scuze,nu am vrut!am spus eu cu un glas plin de regrete
 -Nu e nimic.a spus el greu.
 -Vorbesc serios,nu am vrut.Hai sa te ajut sa mergi.
I-am luat mana dupa ceafa mea si am mers pe drum.Acum aveam cu cine sta.
 -Deci unde stai?am intrebat eu.
 -La prima strada pe stanga la numaru 15.
 -Eu stau la 14.Ce tare!m-am bucurta eu.
 -Da acum pot sa vin la tine sa te cert ca mi-ai dat un pumn in burta.
 -Am zis ca imi pare rau.am zis suparata.
 -Glumeam!a  zis el amuzat.
 -Nu e amuzant.am zis intristata.Uite acum ca ma-m suparat pe tine te las singur.Pa!am zis eu plecand rapid.
 -Hey eu nu vroiam haide ma....Jess...Asteapta.a zis el incercand sa ma prinda din urma.
 Eu ma-m oprit din drum si ma uiatam la el cum se strofoca sa vina dupa mine.L-am asteptat pana a ajuns la mine si la-m ajutat sa mearga.Pe drum vorbeam despre ceam mai facut in vacanta si cum mai e viata noastra.La-m condus pana in fata usii unde el ma imbratisa prieteneste apoi isi lua ramas bun.Am zambit scurt apoi am plecat spre casa.Am intrat sfiita in casa de teama lui Nathalie,dar stiti cum se zice de ce iti e frica nu scapi.Era la usa cu un pahar de lapte,ma astepta.Am scos un tipat de se sperie si scapa paharul pe jos.Am luat-o la fuga in cameta mea,era singurul loc in care eram in siguranat.Am iesit pe geam unii care ma vedeau credeau ca vor sa ma sinucid dar nu era adevarat,Stateam pe acoperis un loc sigur si nimeni nu putea sa vina dupa mine deoarece ma puteam arunca din clipa in clipa.Stateam si ma gandeam la ce am facut rau sa am o familie ca asta,adik ca sora o sa am o scorpie si mama mea e plecata doar din cauza lui tata.Ma uitam pe strada si cand ma uit in fata ii vad casa lu Josh si curtea lui.In curte la-m vazut pe el.Statea langa un copac din curte la umbra.Era ganditor si aproape suparat.Mi-am scos telefonul din buzunar si ii cautam numarul.L-am gasit!Suna.....suna...si raspunde.
  -Alo?!
  -Hey sunt eu Jess.
  -Hey Jess...de unde ai numaru meu?intreba nedumerit
  -Nici eu nu stiu.am zis razand
  -OK,a zis zambind.
  -Si de ce esti suparat?am intrebat eu.
  -Nu sunt,cine te-a mintit?
  -Eu...te vad.
  -Cum?zise uimit.
  -Uitate la mn pe acoperis.
  -Da-te jos, o sa cazi!a zis ingrijorat
-Nu o sa cad haide ca ma dau joc doar cu o conditie.
-Care e?a zis el putin speriat.
-Deci vii pe strada si ma astepti la usa.OK?
-OK.Hai ca vin imediat,Pa!
-Pa.
Am inchis entuziasmata ma-m dus jos fericita,dar cand sa ma aprpopii de usa,era deschisa.Ma uit prin crapatura si am vazut-o pe Nathalie cand vorbea cu Josh.Ea se tot dadea la el dar din fericire o respinse.Simteam o bucurie imensa dar se termina cu o usa in fata.Nathalie intra vijelios in casa si ma lovi in fata cu usa.Am cazut pe jos cu mana pe frunte iar Josh veni sa am ajute.
-Te simti bine?ma intreba cu un ton ingrijorat.
-Acum da.Mersi de grija.Ce a vrut Nathalie?

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Capitolu 2

                            Noua colega!
Intr-un sfarsit au ajuns toti la scoala,apoin clade apoi au incept orele.La mijlocul orei usa se deschise si intra directorul.Nimeni nu se ridica pana ce profa nu ne ameninta cu 2 zile de curat veceurile.Ne-am ridicat toti.
  -Buna ziua elevi! a zis el.
  -Buna ziua!au raspuns ei.
  -Azi am o suprpriza pentru voi!
  -Da-ti foc la scoala?intreba Ethan fericit.
  -Din nefericire nu,dar tu te-ai ales cu o zi la detentie.Deci sa revenim.Azi va-m adus o noua colega pe nume Katy.
Ea intra in clasa cu zambetul pe buze si ne saluta zgomotos.
  -Buna eu sunt Katy!
  -Neatza!a raspuns clasa adormita pe jumatate.
  -Deci purtativa frumos cu ea altfel va asteapta DETENTIA!a zis strigand.
Toti ne-am asezat jos iar Katy se aseza in prima banca,singura care era goala.Dupa ce a iesit directorul a inceput nebuneala.Toti incepeau sa tipe,sa arunce cu biletele,sa se joace si sa isi bata joc de profa.
 Dupa ce se suna coridoarele erau pline de elevi ce zburdau pe acolo.Katy observa ca erau numai grupuri peste tot: grupul batausilor,al tocilarior,al majoretelor si cel al golanilor.

joi, 10 noiembrie 2011

Capotolul 1

Un an nou de scoala!
In nou an de terorizat copii!spuse Nathalie in gandul ei.
Un nou an de teroare din parte scorpiei!spuse Jessica in gandul ei.
Un an nou in care pot sa imi fac noi prieteni!spuse Melisa in gandul ei.
Un nou an in care pot sa ii salvez pe cei terorizati!spue Josh in gandul lui.
Un nou an in care pot sa fiu eu!spuse Alice in gandul ei.
Un nou an pentru a putea incalca mai multe reguli!spuse Ethan in gandul lui.
Un nou an pentru a ma putea face auzita!souse Katy in gandul ei.


Un an nou,multe dorinte si teluri de indeplinit,toate sunt asa diferite,totul atat de incurcat.Acesta e un inceput nou in viata celor 7 adolescenti ce vor ca totul sa fie precum vor ei.

Dimineata incepu normal pentru toti,mai putin pentru Nathalie.A observat pe raft un mic biletel ce a inspaimantato,dar ea,fata cea dura si mofturoasa arunca biletul si se comporta ca si cum nu sa-r fi intamplat nimic.Di partea lui Jessica totul era perfect,uitase de tot si de toate,chiar si de rasfatata de Nahalie.Cu zambetul pe buze a coborat la masa unde zambetul ia fost sters.Era Nathalie si Ethna,cei mai nesuferiti din scoala.Tatal ei era divortat la fel ca si mama celor doi.Pe fata ei se vedea teama si  dispret fata de cei doi.Din bucatarie aparu csmarul ei,mama lui Ethan si al Nathaliei cu sortul fostei ei mame si cu o placinta abia scoasa din cuptor.Nathalie se intoarse cu fata spre ea apoi o saluita cu o voce prietenoasa.
   -Tu nu ai ce cauta aici!E casa mea si tu nu ai nicun drept aici!Iesi!!a spus ea timand si cu pumnii incordati.
   -Nu te enerva asa surioara!Acum suntem rude.a spus ea plina de mandrie si dispret fata de Jessica.
   -Tata....te rog spunemi ca nu ai facut ceea ce cred ca eu ai facut.Te rog nu imi spune!a spus ea cu lacrimi in ochi.
   -Draga credeam ca o sa te bucuri ca o sa ai o noua mama!
   -Nenorocitule!Cum ai putut?Nimeni nu ii poate lua locul mamei mele!a spus ea daramand o vaza cu flori apoi urca scarile furioasa si cu ochii in lacrimi.
Nathalie bucuroasa de reusita ei de a o enerva pe Jessica si infuleca o bucata de placinta.
  Alta casa alta persoana acum vorbim de ALice,visatoarea de Alice.Statea in pat nestiind ce o asteapta azi,statea cu ochii pe pereti si isi imagina lumea perfecta,oameni buni,nici-o Nathalie nimci rau si totul bun.La un moment suna telefonu,era Melisa.
   -Buna Alice!La ce mai visai?
   -La nimic..
   -Azi la cat trebuie sa mergem la scoala?
   -Peste...15 min


miercuri, 2 noiembrie 2011

Ochii albastri!

Vad in ochii tai iubire .. incerc sa vad in spatele lor , sa vad departe de aparente ceea ce simti , sa ma regasesc in ei si sa-mi vad chipul in ei <3 
Ochii ti albastrii , limpezi si curati imi psun ca ma iubesti , imi arata dragostea :x Se vede prin scipirea pe care o au , aceea sclipire speciala si perfecta , aceea sclipire care numai in ochii tai o vad . Acei ochii care nu mi pot scoate niciodata in minte, raman tipariti in mintea mea , acei ochii albastri sclipitori care ma iubesc :x Ma uit in ochii tai si vad iubire , speranta sa cred in ei . :x Ochii aceia puri , fara pic de defect , fara urma de tristete , acei ochii superbi care se gandesc la mine . :x 
Ochii care plang dupa mine cand iti este dor , acei ochii care nuami la mine se gandesc si care nuami pe mine vor sa ma priveasca . <3 Ochii speciali care si-au facut un loc in inima mea . :x Ma gandesc cu drag la ei si la privirea aceea eterna care o au , o privire data de niste ochii albastrii te poate cuceri intr-o secunda , poti cadea in palsa lor , eu am facut-o , am fost cucerita de niste ochii albastru-deschis , am cazut usor in palsa lor , mi-a fost aruncata o singura privire si mi-a fost indeajuns ... nici acum nu pot uita aceea privire indragostita , aceea privir direscta , care nu isi mai lua gandul de la mine . Aceea privire m-a facut sa ma reindragostesc , m-a facut din nou sa iubesc si sa fiu iubita , ador aceea privire , va ramane mereu imprimata in inima si in gandul meu. <3

I Can't be perfect!

PERFECTIUNE baii intelege-te ca nu exista asa ceva :-j Cand o s-o gasesti sa ma anunti si pe mine oke ? ;) 
Perfectiunea este atunci cand nu mai ai nici un detaliu de adugat la o persoana sau de luat , insa perfeciunea la randul ei are si imperfectiuni.Din experienta am invatat ca atunci cand ceva este prea frumos ca sa fie 
adevarat atunci chiar sunt mari sanse sa nu fie adevarat.Este o regula a vietii care trebuie acceptata si respectata , insa o parte din mine inca mai spera in lucrurile prea frumoase ca sa fie adevarate.Am de foate multe ori tendinta de a idealiza totul: oameni, dorinte, locuri, trairi ... Asta este o dovada, ca nu m-am maturizat inca. 
Cautarea unei astfel de perfectiuni in viata poate deveni periculoasa pentru ca viata nu este perfecta si prin urmare nimic din ce ii apartine nu este perfect, iar a cauta perfectiunea in imperfectiune este o actiune in mod evident sortita esecului, iar negasirea perfectiunii cautate poate duce spre stari de deprimare si alte astfel de probleme. 
Sistemul pe care l-am adoptat eu in legatura cu viata, pentru a putea impaca si latura mea rationala si pe cea naiva, este acela de a spera la ce e mai bine si a ma astepta la tot ce e mai rau. Este un principiu foarte eficient pentru ca inlatura orice forma de surpriza neplacuta. Pentru ca oricat mi-ar spune ratiunea ca lucrurile perfecte sunt doar o creatie a naivitatii mele, aceasta naivitate totusi reuseste sa invinga, asta pentru ca am ales sa refuz sa fiu ca majoritatea oamenilor care se complac in compromisuri facute vietii cu resemnarea ca perfectiunea nu exista. Decat sa-mi vand speranta pentru un compromis caldut mai bine imi asum raspunderea cautarii perfectiunii acolo unde ea nu exista. :)